Plată pentru visul european

Foto: EPA

Informaţiile care sosesc din România trezesc asociaţii cu evenimentele din urmă cu peste 20 de ani: aceleaşi manifestaţii antiguvernamentale în masă, aceleaşi reproşuri de subminare a economiei ţării adresate şefului statului, aceeaşi încingere a spiritelor.

În timpul ciocnirilor de la Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Galaţi au fost răniţi oameni, la fel la Timişoara, unde în 89 s-a tras în demonstranţi. Agenţiile informează că în capitală demonstranţii au dus un sicriu cu inscripţia „Băsescu-Ceauşescu”. Oare a fost nevoie să fie distrus regimul comunist şi să se intre în UE pentru ca ţara să ajungă practic în aceeaşi situaţie? „Românii plătesc pentru visul european”, consideră Serghei Markov, directorul Institutului Rus de Studii Politice.

„Demonstraţiile din România sunt un fenomen din categoria celor aşteptate. În spatele lor stau problemele ţărilor UE care cheltuiesc mai mult decât le permit mijloacele. De aceea consider că europenii ar trebui să-şi reducă consumul, în proporţii diferite. De exemplu, Germania cu 25%, Franţa cu 35%, în schimb ţări precum Grecia şi România cu peste 50-60%. Situaţia din România seamănă cu cea din Grecia. Nivelul bunăstării materiale a oamenilor nu corespunde salariilor lor”.

Autorităţile de la Bucureşti nu pot fi invidiate. Măsurile adoptate anul trecut în vederea salvării economiei (una din cele mai sărace din UE) trebuie transpuse în viaţă. Pentru acest program s-a primit creditul de la FMI şi UE. Iar oamenii instigaţi de sindicate strigă despre un „genocid social” şi „Jos Băsescu!” [...]

Politologul rus este convins că nici demisia preşedintelui, nici alegerile anticipate ale deputaţilor parlamentului nu vor schimba situaţia internă din România. Trebuie să se înţeleagă că UE nu este un loc de pricopseală şi aici nimic nu se dă pe gratis. Oricât vei sparge geamurile vitrinelor, vei da foc la automobile şi vei arunca cu sticle incendiare pentru visul de a deveni o parte componentă a Europei unite, va trebui într-o formă sau alta să se plătească preţul înalt al economisirii drastice şi renunţării la bunăstarea obişnuită.

Sursa: Vocea Rusiei