Traian Băsescu: Eu sunt un prieten al SUA, dar nu am fost niciodată un duşman al Rusiei

Serghei Beret, Traian Basescu - Foto: Vocea Rusiei

Replica la articolele publicate de Vocea Rusiei, amplasarea elementelor scutului antirachetă în România, criza politică din ţară şi relaţiile dintre principalii jucători din politica românească, relaţiile dintre România şi Rusia, lecţiile istoriei, oferirea de paşapoarte româneşti cetăţenilor Moldovei şi proiectele energetice sunt temele abordate în interviul exclusiv acordat postului de radio Vocea Rusiei de către preşedintele suspendat al României, Traian Băsescu.

Pe 29 iulie, în România a avut loc un referendum de demitere a preşedintelui ţării, Traian Băsescu. Cu toate că aproximativ 88% din alegători au fost în favoarea demiterii, prezenţa la urne a fost mai mică de 47%, iar legea solicită o prezenţă de 50% plus unu. Acum, Curtea Constituţională din România trebuie să decidă dacă rezultatul referendumului este valabil. Se aşteaptă ca decizia să fie luată pe 21 august.

La începutul lunii august, preşedintele Traian Băsescu a declarat că mai mulţi analişti şi jurnalişti din România au urmat instrucţiunile pe care le primesc de la Vocea Rusiei. De asemenea, el a spus că această companie rusă de stat de radio dezinformează publicul românesc. Conducerea companiei Vocea Rusiei l-a invitat pe Traian Băsescu să dea un interviu, pentru a expune personal poziţia sa cu privire la problemele ridicate în diferite publicaţii. Consimţământul a fost obţinut şi redactorul-şef al Redacţiei Mass-Media Internaţionale din cadrul Vocii Rusiei, Serghei Bereţ, s-a întâlnit cu Traian Băsescu la Bucureşti.

Ucraina a început să vorbească oficial în limba rusă

Foto: Flickr.com/phault/cc-by

Legea despre bazele politicii limbii de stat, care conferă statut oficial limbii ruse într-o serie de regiuni ucrainene, a fost publicată astăzi în ziarul parlamentar Vocea Ucrainei.

Astfel se consideră că legea a intrat în vigoare. Miercuri, legea a fost semnată de preşedintele ţării, Viktor Ianukovici.

Legea adoptată pe 3 iulie de Rada Supremă a stârnit proteste în centrul şi vestul Ucrainei şi sprijin în estul şi sudul ţării. Acum rusa a primit statutul de limbă regională acolo unde este limbă maternă pentru minimum 10% din populaţie, adică în 13 din cele 27 de unităţi administrativ-teritoriale ale Ucrainei.

Sursa: Vocea Rusiei

Satele elveţiene care stau pe o mină de aur refuză exploatarea

Foto: Rtv.net

Valea Medel din Elveţia conţine o cantitate de aur estimată la 1,2 miliarde de dolari, însă localnicii au refuzat un proiect de exploatare, în ciuda faptului că au nevoie de locuri de muncă.

Satele au votat într-un referendum [...] să nu lase o companie canadiană să exploateze pitoreasca vale Medel, acoperită de păduri de pin.

Reprezentanţii companiei le-au promis localnicilor slujbe şi un venit de circa 43,5 milioane de dolari în următorii zece ani – bani de care aceştia aveau mare nevoie şi pe care, probabil, multe alte oraşe din Europa i-ar fi acceptat.

Elveţienii nu s-au lăsat însă impresionaţi de promisiunile companiei. 80% din ei au venit la vot, iar două treimi s-au opus proiectului. De ce au făcut asta? Pentru că sînt îngrijoraţi de impactul pe care îl va avea exploatarea auriferă asupra mediului şi culturii locale.

Faţă de multe alte zone din Elveţia, Valea Medel nu are pîrtii de schi, pentru a atrage turiştii. Cei care cunosc însă zona o iubesc pentru pădurile sale dese, pline de cerbi şi de capre negre.

Localnicii cred că, dacă ar fi permis ca zona lor să devină o mină de aur, ar fi fost o nebunie ecologică, care ar fi cicatrizat peisajul şi ar fi poluat rîurile. Dezvoltarea minei ar fi avut nevoie de construcţia unor drumuri, clădiri şi altor infrastructuri, precum şi de excavarea a circa 5 milioane de tone de piatră.

Elveţienii se temeau şi pentru cultura lor. Valea Medel face parte dintr-o zonă mică din Elveţia unde oamenii vorbesc romansh, un limbaj provenit din latină, adus de legiunile romane în urmă cu 2000 de ani. Locuitorii nu şi-au dorit să vină în zona lor mulţi oameni străini, pentru a le distruge cultura.

În aceeaşi situaţie se află şi Roşia Montană: stă pe o mină de aur, iar oamenii sînt săraci. Merită însă să distrugă totul pentru o promisiune?

Sursa: Noi.md 

Fluturi mutanţi în prefectura Fukushima

Foto: Flickr.com/Martin Pettitt/cc-by

Cercetătorii de la Universitatea japoneză Ryukyus au descoperit schimbări genetice la unul dintre cele mai răspândite tipuri de fluturi în Japonia – Pseudozizeeria maha. Savanţii au ajuns la concluzia că mutaţiile au fost cauzate de urmările avariei de la centrala nucleară Fukushima 1. Rezultatele acestei lucrări au fost publicate în revista Nature.

În timpul studiului, oamenii de ştiinţă au adunat în prefectura Fukushima o colecţie de fluturi, iar la mulţi dintre ei au descoperit indici ai mutaţiilor: aripi prea mici şi adâncituri abia sesizabile la ochi. Următoarele studii au demonstrat că la următoarele generaţii aceste schimbări genetice vor afecta o parte tot mai mare a populaţiei.

„Am ajuns la concluzia că aceste mutaţii au fost cauzate de radionuclizi, care au ajuns în atmosferă după avaria de la Fukushima 1”, a declarat unul dintre membrii grupului de cercetare.

Sursa: Vocea Rusiei

Ion Iliescu: Sosirea intempestiva a subsecretarului de stat al SUA la Bucuresti, un fapt regretabil

Ion Iliescu - Foto: Ghimpele.ro

"Sosirea intempestiva a subsecretarului de stat al SUA la Bucuresti si opiniile exprimate cu acest prilej - vadit influentate de campania de dezinformare reusita de partizanii d-lui Basescu […] - constituie un fapt regretabil. Este, insa, surprinzator cu cata usurinta unele cancelarii occidentale […] pot fi influentate de campania de intoxicare desfasurata de sustinatorii d-lui Basescu si cata lipsa de sensibilitate si respect pot manifesta acestea fata de un vot popular […], in ciuda boicotului proclamat de d-l Basescu si sustinatorii sai", afirma marti fostul sef de stat.

Sursa: Yahoo.com

Preşedintele Ucrainei a legalizat limba moldovenească

Viktor Ianukovici - Foto: Inukr.net

Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, a promulgat, pe 8 august, legea privind bazele politicii lingvistice, anunţă serviciul său de presă.

Acum, limba rusă şi moldovenească, precum şi alte limbi pot fi utilizate la nivelul celei de stat în acele regiuni ale Ucrainei unde ele sunt natalei cel puţin pentru 10% din populaţie. În aceste regiuni limbile respective vor primi statut de regionale.

Legea privind bazele politicii lingvistice a fost adoptată de Rada Supremă la începutul lunii iulie 2012 şi semnată de spicher pe 31 iulie.

Potrivit mass-media ucraineană, datele recensămîntului din 2011 permit presupunerea că limba rusă va deveni regională în 13 unităţi teritorial-administrative din 27 existente în Ucraina, inclusiv în Kiev, Sevastopol, Doneţk, Haricov, Odesa, Cernigov. În unele teritorii statut de limbă regională va obţine şi cea moldovenească – de exemplu în regiunea Odesa, Viniţa. Limba ungară va deveni regională în regiunea Carpaţilor, iar tatară – în Crimeea.

Sursa: Noi.md

Ce a promis Băsescu lui Orban?

Viktor Orban, Traian Basescu - Foto: EPA

Situaţia în care premierul maghiar, Viktor Orban s-a implicat în mod direct şi grosolan în bătălia politică de la Bucureşti poate avea mai multe explicaţii. Să le analizăm din punct de vedere logic. Probabil, se vor găsi persoane care vor crede în următoarea explicaţie: Orban, fiind un adept convins al valorilor democratice şi un fin cunoscător al dreptului constituţional român, nu a dorit ca maghiarii din România să valideze „lovitura de stat dată prin referendum”.

Această explicaţie nu poate să provoace altceva decât un zâmbet. Relaţia între Viktor Orban şi democraţia este una destul de complicată, fapt certificat de multiplele sancţiuni aplicate de forurile europene guvernului de la Budapesta. O explicaţie alternativă şi mult mai credibilă este că Viktor Orban a obţinut de la Traian Băsescu nişte promisiuni atât de importante, încât liderul maghiar a considerat necesar să-i ofere tot sprijinul posibil. Cine nu crede în posibilitatea unui asemenea aranjament cinic, ar trebui să-şi amintească întreaga biografie politică a UDMR care întotdeauna s-a ghidat după principii extrem de pragmatice în relaţie cu politicienii de la Bucureşti şi a sprijinit orice putere politică dispusă să ofere „ceva în schimb”.

România este condusă de la Budapesta

Viktor Orban - Foto: EPA

Referendumul de duminică [29 iulie - n.r.] are două rezultate. Primul, cel evident, se referă la Traian Băsescu şi este incert. Al doilea, cel mai puţin evident, se referă faptul că România nu mai este condusă de la Bucureşti. Premierul ungar, Viktor Orban a devenit persoana-cheie în politica românească şi pare a deţine controlul asupra votului unui număr impresionant de cetăţeni români.

Evit în mod special să folosesc sintagma „cetăţeni români de etnie maghiară” pentru că absenteismul din Ardeal nu poate fi explicat doar prin neparticiparea la vot a maghiarilor etnici. Realitatea nu poate fi negată: un număr impresionant de români a decis să urmeze recomandările politice ale premierului maghiar. Viktor Orban a reuşit performanţa de a controla viitorul politic al întregii Românii, nu doar a unei enclave etnice din interiorul ţării. În mod normal, pe românii de rând şi pe anumite structuri ale statului român ar trebui să-i preocupe preţul cu care Traian Băsescu a cumpărat sprijinul liderului maghiar. Cei care consideră că Viktor Orban i-a oferit sprijinul fără a obţine nimic în schimb sunt extrem de naivi.

Liderul de la Budapesta nu poate fi considerat unicul „responsabil” pentru situaţia în care referendumul are dificultăţi în procesul de validare. Liderii USL au făcut câteva erori serioase, dar principala eroare a fost şi rămâne spiritul de non-combat de care dau dovadă reprezentanţii opoziţiei. Dacă referendumul s-ar fi petrecut cu liste electorale actualizate, s-ar fi desfăşurat pe parcursul a două zile sau ar fi rezistat presiunilor externe în privinţa cvorumului, atunci Traian Băsescu ar fi fost demis.

Echipa de la USL mai are şanse reale să-l demită pe Traian Băsescu, dar pentru a reuşi trebuie să acţioneze în forţă şi să renunţe la comportamentul defetist. Alternativ, nu au decât să se delecteze cu „coabitarea” cu un preşedinte care i-a declarat „puşcăriabili” şi să irosească imensul capital de susţinere populară pe care l-au acumulat în această perioadă. Imixtiunea externă ar putea fi invocată pentru a justifica validarea referendumului de CCR chiar şi în lipsă de cvorum. Parlamentul poate decide repetarea referendumului pentru atingerea cvorumului. Până la urmă, există şi opţiunea organizării unor proteste de stradă. Dacă politicienii USL nu vor face nimic şi se vor complace cu ideea „coabitării”, suportul popular de care beneficiază astăzi, va dispărea foarte rapid. Sprijinul electoral pe care îl au se datorează aproape în exclusivitate resentimentelor pe care alegătorii îl au faţă de Traian Băsescu. Dacă USL refuză să demonstreze electoratului că este dispus să lupte până la capăt, atunci toate simpatiile negative ale electoratului se vor canaliza spre o altă forţă politică dispusă să-ţi asume rolul de „inamic implacabil” al regimului Băsescu. Trebuie luat în calcul posibilitatea ca acest electorat frustrat şi trădat de „pacifiştii” de la USL poate ajunge la concluzia că trebuie susţinută o forţă politică mult mai radicală, iar istoria demonstrează că asemenea forţe pot apărea pe scena politică la momentele cele mai nepotrivite.

Oricare ar fi rezultatele finale ale referendumului, este clar că societatea românească va rămâne divizată în continuare, iar polarizarea politică va creşte. Dificultăţile economice „importate” din Uniunea Europeană vor face ca gradul de insatisfacţie faţă de clasa politică să devină din ce în ce mai mare. O populaţie dezamăgită şi radicalizată din punct de vedere politic poate crea probleme majore pentru toate partidele politice.

Comportamentul liderilor USL va arăta dacă ei sunt dispuşi să trădeze încrederea şi speranţele electoratului propriu sau dacă îşi vor asuma riscurile şi beneficiile unei lupte politice până la capăt. Din punct de vedere politic, juridic şi moral, USL dispune de multe opţiuni în vederea continuării luptei politice şi toată problema ţine exclusiv de calităţile volitive ale liderilor acestei formaţiuni politice. Dacă nu o vor continua lupta, alegătorii români vor trebui să se obişnuiască cu ideea că soarta lor depinde nu de votul popular, ci de deciziile luate de Traian Băsescu şi Viktor Orban.

Sursa: Vocea Rusiei