23 august 2020

Citate mici ale oamenilor mari


"Work hard, play hard" - Donald Trump

"Mai bine este dusmanul lui bine" (less is more) - Mihail Kalashnikov

"Negociem orice, mai putin principii" - Corneliu Coposu

"Cine are pusca, are painea" - Vladimir Ilici Lenin

"Voi lupta pana la ultima picatura de sange, ca tu sa ai dreptul de a nu fi de acord cu mine" - Ion Ratiu

"Nemultumirea cu nivelul atins este motorul progresului" - Nicoale Ceausescu

"Mai bine gresesc cu partidul decat sa am dreptate de unul singur" - Lucretiu Patrascanu

"O minciuna repetata suficient, devine adevar" - Vladimir Ilici Lenin

"Saracia este ruina sufletului" - Karl Marx

"Proprietatea este un moft" - Ion Iliescu

Foto: Time

21 aprilie 2020

Intrebarea care separa apele - Stam in case sau repornim economia?


În războiul oamenilor cu COVID, încep deja să se întrezărească două curente de gândire. Aceste curente, în formă incipientă acum, vor pune bazele celor două ideologii alternative din viitor, devenind peste câțiva ani, stânga și dreapta eșicherului politic. Primul este reprezentat de vocea care spune: „Stați în casă, să aplatizăm curba și să salvăm astfel vieți omenești!”. Iar vocea celui de-al doilea curent de opinie răspunde: „Haideți să ieșim din case, să repornim economia și să ne asumăm eventualele victime!”. Procesul de definire a ideologiilor aferente se întâmplă acum. Până la a le denumi corespunzător, din motive de obiectivitate, haideți să le spunem deocamdată Mulțimea A și Mulțimea B.

Desigur sunt mult mai multe curente de gândire, există o puzderie de curente de gândire, nu sunt doar două. Însă mă voi concentra doar pe cele două, considerându-le singurele relevante, în special prin faptul că, în comparație cu celelalte, sunt pro-active (au call to action), adică propun un plan de acțiune. Pe restul ganditorilor, cei care nu se regăsesc nici în mulțimea A, nici în mulțimea B, îi voi include în categoria C, adică cea a idelogiilor neserioase, din două perspective:

13 aprilie 2020

Ordonanta Militara Nr.8 din 09.04.2020


ORDONANȚĂ MILITARĂ nr. 8 din 9 aprilie 2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19
EMITENT: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 301 din 10 aprilie 2020
De acord, PRIM-MINISTRU: LUDOVIC ORBAN

Având în vedere dispozițiile art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 21 ianuarie 1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările și completările ulterioare, ținând seama de evaluarea realizată de Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, aprobată prin Hotărârea nr. 19 din 9.04.2020, în temeiul art. 4 alin. (2) și (4) din Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență la nivel național, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 16 martie 2020, al pct. 1 - 4 din anexa nr. 2 la același decret și al art. 20 lit. n) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999, cu modificările și completările ulterioare, ministrul afacerilor interne emite următoarea ordonanță militară:

Articolul 1
(1) Este permisă circulația în afara locuinței/gospodăriei a titularilor autorizațiilor/permiselor de pescuit comercial pe Dunăre/apele interioare/Marea Neagră în vederea desfășurării activităților de pescuit comercial și acvacultură, precum și pentru valorificarea/comercializarea produselor rezultate în urma acestor activități.
(2) Este permisă circulația în afara locuinței/gospodăriei a apicultorilor spre/dinspre locația stupinei sau pentru deplasarea stupinei. Dovada calității de apicultor se face cu adeverința ce cuprinde codul de stupină eliberată de oficiile județene de zootehnie sau cu orice alte acte doveditoare a calității de apicultor și a proprietății asupra stupilor.
(3) Este permisă circulația în afara locuinței/gospodăriei pentru achiziția de autovehicule, piese de schimb pentru autovehicule și servicii de reparații auto.
(4) Prevederile art. 4 din Ordonanța militară nr. 3/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19 se aplică în mod corespunzător.
(5) În declarația pe propria răspundere, persoanele prevăzute la alin. (1) și (2) menționează, ca motiv, deplasarea în interes profesional, iar persoanele prevăzute la alin. (3) menționează, ca motiv, deplasarea pentru asigurarea de bunuri care acoperă necesitățile de bază ale persoanelor.
(6) Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ordonantele Militare 4, 5, 6, 7 din 2020


ORDONANȚĂ MILITARĂ nr. 4 din 29 martie 2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19
EMITENT: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 257 din 29 martie 2020
De acord, PRIM-MINISTRU: LUDOVIC ORBAN

Având în vedere dispozițiile art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 21 ianuarie 1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările și completările ulterioare, ținând seama de evaluarea realizată de Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, aprobată prin Hotărârea nr. 15 din 29.03.2020, în temeiul art. 4 alin. (2) și (4) din Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență la nivel național, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 16 martie 2020, al pct. 1 și 3 din anexa nr. 2 la același decret și al art. 20 lit. n) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999, cu modificările și completările ulterioare, ministrul afacerilor interne emite următoarea ordonanță militară:

Articolul 1
(1) Circulația persoanelor care au împlinit vârsta de 65 de ani, în exteriorul locuinței/gospodăriei, este permisă și în afara intervalului orar 11,00-13,00 dacă aceasta se face pentru rezolvarea problemelor de natură medicală, precum tratamentele oncologice planificate, dializă etc., folosind mijloacele proprii de deplasare sau ale familiei/susținătorilor sau, după caz, mijloacele de transport sanitar special destinat.
(2) Pentru verificarea motivului deplasării în situațiile prevăzute la alin. (1) se prezintă o declarație pe propria răspundere completată în prealabil, care trebuie să cuprindă numele și prenumele, data nașterii, adresa locuinței, motivul și locul deplasării, data și semnătura.
(3) Circulația persoanelor prevăzute la alin. (1), în afara locuinței/gospodăriei, este permisă și în intervalul orar 20,00-21,00, dacă aceasta se face pentru a asigura nevoile animalelor de companie/domestice doar în proximitatea locuinței/ gospodăriei. Declarația pentru acest interval orar nu este necesară atunci când deplasarea se face în acest scop.
(4) Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

25 martie 2020

Ordonanta Militara Nr.3 din 24.03.2020


ORDONANȚA MILITARĂ nr. 3 din 24.03.2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19.

Având în vedere dispozițiile art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.22 din 21 ianuarie 1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.453/2004, cu modificările și completările ulterioare,

Ținând seama de evaluarea realizată de Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, aprobată prin Hotărârea nr. 14 din 24.03.2020,

În temeiul art. 4 alin. (2) și (4) din Decretul Președintelui României nr.195/2020 privind instituirea stării de urgență la nivel național, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 16 martie 2020, al pct.1, 3 -5 din anexa nr. 2 la același decret și al art.20 lit.n) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/1999, cu modificările și completările ulterioare,

Ministrul afacerilor interne emite următoarea

Ordonanță militară

Art. 1. –  Se interzice circulația tuturor persoanelor în afara locuinței/gospodăriei, cu următoarele excepții:
a) deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuință/gospodărie și locul/locurile de desfășurare a activității profesionale și înapoi;

23 martie 2020

Ordonanta Militara Nr.2 din 21.03.2020


ORDONANȚĂ MILITARĂ nr. 2 din 21 martie 2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19
EMITENT: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 232 din 21 martie 2020
De acord, PRIM-MINISTRU: LUDOVIC ORBAN

Având în vedere dispozițiile art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 21 ianuarie 1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările și completările ulterioare, ținând seama de evaluarea realizată de Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, aprobată prin Hotărârea nr. 13 din 21.03.2020, în temeiul art. 4 alin. (2) și (4) din Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență la nivel național, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 16 martie 2020, al pct. 3-5 din anexa nr. 2 la același decret și al art. 20 lit. n) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999, cu modificările și completările ulterioare, ministrul afacerilor interne emite următoarea ordonanță militară:

Articolul 1
(1) Se suspendă temporar activitatea în cabinetele de medicină dentară.
(2) Prin excepție, sunt permise intervențiile stomatologice de urgență.
(3) Măsura se aplică începând cu data de 22 martie 2020, ora 22,00, ora României.

Ordonanta Militara Nr.1 din 17.03.2020


ORDONANȚĂ MILITARĂ nr. 1 din 17 martie 2020 privind unele măsuri de primă urgență care privesc aglomerările de persoane și circulația transfrontalieră a unor bunuri.
EMITENT: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 219 din 18 martie 2020

Având în vedere dispozițiile art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 21 ianuarie 1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 2 și art. 4 alin. (2) din Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență la nivel național, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 16 martie 2020, ținând seama de evaluarea realizată de Comitetul Național pentru Situații de Urgență, aprobată prin Hotărârea nr. 11 din 17 martie 2020, pentru punerea în aplicare a dispozițiilor pct. 3-5 din anexa nr. 2 la Decretul nr. 195/2020,
în temeiul art. 20 lit. n) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999, cu modificările și completările ulterioare, ministrul afacerilor interne emite următoarea ordonanță militară:

Articolul 1
(1) Se suspendă activitatea de servire și consum al produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice, organizată de restaurante, hoteluri, cafenele sau alte localuri publice, în spațiile destinate acestui scop din interiorul sau exteriorul locației.
(2) Este permisă organizarea, de către entitățile prevăzute la alin. (1), a activităților de comercializare a produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice, care nu presupun rămânerea clienților în spațiile destinate acestui scop, precum cele de tip „drive-in“, „room-service“ sau livrare la client.

30 decembrie 2019

Romania putea deveni cea mai bogata tara din lume


La sfarsitul anului 1982, Romania atingea varful datoriei externe de 11 miliarde USD, fiind dependenta de Fondul Monetar International. Presata de FMI, tara noastra ar fi urmat sa intre in blocaj financiar si incetare de plati urmand a fi nevoita sa-si vanda resursele naturale cum s-a intamplat 25 de ani mai tarziu. Numai ca Nicolae Ceausescu a luat FMI-ul prin surprindere, hotarand dupa 1985 sa faca plata tuturor datoriilor externe inainte de termen, Romania nemaintrand in capcana tranzactiilor bursiere intinsa de FMI si a vanzarilor pe bursele internationale ale unor active ale Statului Roman.

Din cauza FMI-ului, mare parte din productia agricola si industriala a tarii a trebuit sa ia calea exportului, creand deja cunoscutele cozi la produsele alimentare. Agentul termic a fost rationalizat si benzina a fost distribuita pe cartela. Asa se face ca, incepand din 1987, intr-o tara aflata sub un blocaj financiar extern, s-a dezlantuit o campanie intensa de diabolizare a lui Ceausescu prin intermediul presei occidentale.

Posturile de radio Europa Libera si Vocea Americii au lansat in premiera zvonul ca Gorbaciov stabilise un inlocuitor al lui Ceausescu, care ar fi fost nimeni altul, decat Ion Iliescu. Propaganda si planul Est-Vest (Rusia-Occident) pentru debarcarea lui Ceausescu se pusesera deja in miscare. In martie 1989, insa, Ceausescu reusise sa ramburseze integral datoriile cu sacrificii mari din partea populatiei. In plus, Romania mai avea in bancile sale un plus de 3,7 miliarde USD si creante de 7-8 miliarde USD.

12 decembrie 2019

Ordinul Dragonului, in istorie


La data de 12 decembrie a anului 1408, regele Sigismund de Luxemburg fondează „Ordinul Dragonului”, ordin militar și religios asemănător Ordinului Templierilor, ordin ce avea ca scop protejarea creștinătății din partea de răsărit a Europei de amenințarea otomană. În primii ani de la înființare, puterea Ordinului Dragonului va atinge cote apreciabile în această parte a Europei și, deși era un ordin religios, va influența în egală măsură decizii diplomatice, militare și politice.

În anul 1437 Ordinul Dragonului avea deja un număr de 97 de cavaleri de diferite naționalități, printre care și voievodul muntean Vlad al II-lea, tatăl viitorului domnitor Vlad Țepeș. Înnobilarea lui Vlad al II-lea în funcția de cavaler al Ordinului Dragonului a avut loc în anul 1431, iar intrarea în rândurile cavalerilor acestui ordin aduce cu sine aspecte noi în biografia acestuia. Astfel, investit cu puteri depline de către regele Ungariei, Vlad al II-lea se va stabili la Sighișoara și va avea misiunea de a apăra flancul de est al Ungariei de atacurile turcești. Tot în acest timp Vlad al II-lea primește și porecla de „Vlad Dracul”, datorită probabil traducerii cuvântului „dragon” din limba germană și anume „drache”. Așadar, începând cu anul 1431, Vlad „Dracul” va apăra de la Sighișoara frontiera de est a Ungariei și tot aici la Sighișoara avea să vină pe lume, fiul său Vlad, cunoscut mai târziu sub numele de Vlad Țepeș.

Patronii spirituali ai acestui ordin sunt Sfântul Gheorghe și Sfântul Arhanghel Mihail, iar reprezentarea grafică este redată sub forma unui dragon ce are coada încolăcită în jurul gâtului, asta ca un simbol al puterii de sacrificare a propriei vieți. Și deși rămâne curios motivul alegerii acestei imagini a dragonului, care în heraldica creștină este asociat puterii malefice, reprezentarea acestui ordin prezintă simbolic sufletul unui cavaler ce și-a dat viața pentru a salva un alt suflet.

Foto: Graiul

6 decembrie 2019

Legenda haiducului Radu lui Anghel


Într-un sat din nord-vestul judeţului Dâmboviţa, la 39 de kilometri de Târgovişte, în Subcarpaţii de Curbură, la poalele munţilor Leaota, într-o zonă superbă de deal, există încă vie legenda unui haiduc. Pe dealurile Bărbuleţului, în secolul al XIX – lea, se spune că a haiducit Radu lui Anghel, un vestit haiduc, plin de fapte vitejesti, cel care lua de la bogaţi şi dădea săracilor.

Radu era fiul lui Gheorghe Anghel, un pandur al lui Tudor Vladimirescu. După inăbuşirea Revoluţiei de la 1821, Gheorghe s-a ascuns la Mănăstirea Răncaciov din Fureşti. Ajuns in satul Moşteni-Greci, s-a căsătorit cu Despa cu care a avut o fată şi un băiat; băiatul fiind nimeni altul decăt personajul de baladă de mai tărziu, Radu.  

Radu lui Anghel s-a născut în anul 1827 în satul Greci-comuna Boteşti, judeţul Dâmboviţa, care, în 1968 a fost transferă judeţului Argeş. Comuna se află în extremitatea estică a judeţului, la limita cu judeţul Dâmboviţa, pe cursul superior al Cârcinovului. Este străbătută de DJ 702, care o leagă spre sud de Dobreşti, Beleţi-Negreşti, Priboieni şi Topoloveni (unde se termină în DN 7) şi spre nord-est în judeţul Dâmboviţa de Cândeşti. La randul lui, Radu Anghel a avut şase fete şi doi băieţi.