Şase oraşe din Moldova au renunţat la drapelul de stat. Mult aşteptatul preşedinte al Moldovei încă nu a reuşit bine să preia funcţia că în unele locuri ale ţării nu este aşteptat. Pur şi simplu lumea nu vrea să-l vadă. Nici pe el, nici actualul drapel de stat.
Nicolae Timofti devine persona non grata într-o serie de oraşe moldoveneşti, care, în semn de protest faţă de politica de românizare a ţării, şi-au declarat simbol de stat steagul istoric al Principatului Moldovei. Drept urmare, Timofti a fost obligat să-şi anuleze vizita sa în aşa-numita capitală de nord a ţării, Bălţi. Aici oamenii intenţionau să-l primească cu lozinca „Aici nu este România” şi o acţiune de protest în masă.
Lui Timofti s-a vrut să i se amintească despre cuvintele sale în calitate de preşedinte cum că, mai devreme sau mai târziu, Moldova va deveni parte a altei ţări. Deja la intrare în oraş s-a instalat un banner cu inscripţia „Teritoriu liber de Alianţa pentru Integritate Europeană".
În ajun, Consiliul Municipal a decis să se închine drapelului roşu-albastru al domnitorului Ştefan cel Mare şi să nu se subordoneze, după cum declară ei, „deciziile antipopulare ale centrului”.
Tarifele şi preţurile cresc vertiginos, populaţiei îi ajung banii doar pentru produse de primă necesitate. Vitali Povonski, consilier în Bălţi, este convins că acum tocmai drapelul lui Ştefan cel Mare, nu actualul tricolor, întruchipează adevărata statalitate a Moldovei. Comisia Naţională de Heraldică deja a declarat că abordarea drapelului roşu-albastru este ilegală şi reprezintă „o profanare a simbolului de stat”.
Experţii menţionează evenimentele din anii 1990. Atunci, tot aşa nişte zone ale ţării s-au separat deoarece n-au vrut să se transforme în România. Acum le ştim sub denumirea de Transnistria. Republica nerecunoscută probabil că este acum „mai moldovenească” decât Moldova însăşi.
Poate comparaţia nu este chiar corectă, deoarece o analogie totală nu este posibilă. Este puţin probabil că alianţa va declara război oraşului „căzut în dizgraţie”.
Însă este clar că ţara se confruntă cu o criză politică. Iar adoptarea de steaguri proprii de către anumite oraşe este un test serios pentru ţară.
În acest sens vă prezentăm opinia lui Vladimir Şesliuk, directorul agenţiei moldoveneşti de ştiri Nika Press.
„Din punctul de vedere al simbolului şi din punctul de vedere al acţiunilor, fireşte, situaţia este destul de gravă, deoarece ea demonstrează spiritele politice îndreptate împotriva acţiunilor autorităţilor oficiale. În prezent, în Moldova totul poate reprezenta un imbold pentru că ţara continuă să trăiască într-o atmosferă foarte tensionată, în pofida faptului că preşedintele a fost ales. Însă este vorba despre faptul că aceşti domni care au arborat alt drapel şi au iniţiat revizuirea simbolului au trăit 20 de ani sub alt drapel şi n-au avut astfel de iniţiative. După părerea mea, este vorba de o încercare de a folosi această temă pentru ajungerea la putere. Am în vedere, în primul rând, partidul lui Voronin. În ce priveşte spiritele protestatare împotriva românizării, există anumite motive de a se aborda această temă”.
Însă se poate ţine piept românizării şi prin altă metodă: să se creeze condiţii mai bune în ţară, să se reformeze. La urma urmei, dacă s-a vorbit de eurointegrare, atunci e timpul să se încerce să se construiască Europa în Moldova. Această idee nu este chiar de ordinul fantasticului. A te lupta cu ajutorul simbolurilor probabil că este posibil, probabil că dă rezultate. Însă există lucruri mai sigure şi mai de perspectivă decât lupta drapelelor.
Sursa: Vocea Rusiei
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu