Raportul Global AgeWatch Index , care evaluează calitatea vieţii în cazul oamenilor de peste 60 de ani în funcţie de siguranţa venitului, sănătate şi mediu de viaţă, prefigurează un viitor sumbru, cu o populaţie care îmbătrâneşte şi pentru care omenirea nu e pregătită, scrie Newscientist . După cum era de aşteptat, cel mai greu le este şi le va fi bătrânilor din ţările sărace, unde condiţiile de viaţă pentru vârstnici au tendinţa de a fi mai dificile.
Astfel, dintre toate ţările studiate, cel mai greu le este vârstnicilor din Afghanistan, Mozambic şi din teritoriile palestiniene, în vreme ce ţările cele mai prietenoase cu bătrânii sunt Norvegia, Suedia şi Elveţia. Chiar dacă statutul economic al unei ţări este un indicator important pentru condiţiile de viaţă ale populaţiei vârstnice, acesta nu garantează o soartă mai bună pentru cei trecuţi de 60 de ani. Anumite ţări, deşi înregistrează creştere economică, tind să-şi ignore bătrânii, astfel încât a fi bătrân în Turcia, ţară aflată în plin proces de înflorire, este la fel de greu cu a fi bătrân în Cambodgia, ţară aflată în curs de dezvoltare. Un alt exemplu vizează Mexicul, care deşi este mai sărac decât Turcia, oferă un sistem de pensii mai generos şi, prin urmare, condiţii de viaţă mai bune decât au parte bătrânii din Portugalia sau Italia.
În ceea ce priveşte România, aceasta se află cam la mijlocul clasamentului, pe locul 41 din 96. Potrivit Global AgeWatch Index , România are un avantaj prin siguranţa veniturilor şi înregistrează un punctaj moderat pentru sănătate, cu o speranţă de viaţă sănătoasă la 60 de ani mai mică decât media şi cu un coeficient de bunăstare psihologică mai mic decât media ţărilor din regiune. De asemenea, valorile înregistrate pentru trei indicatori importanţi – legăturile sociale, siguranţa şi libertăţile civice – sunt mai mici decât cei al ţărilor din zonă.
Speranţa de viaţă a crescut însă în ultimii ani, atât în ţările bogate, cât şi în cele sărace, asfel încât în ziua de azi, o femeie cu vârsta de 60 de ani are şanse să trăiască până la 82, iar un bărbat de 60 de ani, până la 79. Chiar dacă longevitatea este în ascensiune, acest fenomen atrage cu sine probleme sociale deloc de neglijat, cum ar fi dependenţa vârstnicilor de copii, în ţările sărace. Totodată, în ţările cu venituri mici şi mijlocii, doar una din patru persoane cu vârste de peste 65 de ani primeşte pensie şi, deşi au o speranţă de viaţă mai mare, pentru femei există o probabilitate mai mare să nu primească pensie.
Una dintre principalele provocări legate de îmbătrânirea populaţiei este schimbarea mentalităţilor, pentru a putea regândi bătrâneţea şi reintegra bătrânii în societate, atât ca sursă de cunoaştere activă, cât şi ca depozitari de experienţe.
În ceea ce priveşte România, aceasta se află cam la mijlocul clasamentului, pe locul 41 din 96. Potrivit Global AgeWatch Index , România are un avantaj prin siguranţa veniturilor şi înregistrează un punctaj moderat pentru sănătate, cu o speranţă de viaţă sănătoasă la 60 de ani mai mică decât media şi cu un coeficient de bunăstare psihologică mai mic decât media ţărilor din regiune. De asemenea, valorile înregistrate pentru trei indicatori importanţi – legăturile sociale, siguranţa şi libertăţile civice – sunt mai mici decât cei al ţărilor din zonă.
Speranţa de viaţă a crescut însă în ultimii ani, atât în ţările bogate, cât şi în cele sărace, asfel încât în ziua de azi, o femeie cu vârsta de 60 de ani are şanse să trăiască până la 82, iar un bărbat de 60 de ani, până la 79. Chiar dacă longevitatea este în ascensiune, acest fenomen atrage cu sine probleme sociale deloc de neglijat, cum ar fi dependenţa vârstnicilor de copii, în ţările sărace. Totodată, în ţările cu venituri mici şi mijlocii, doar una din patru persoane cu vârste de peste 65 de ani primeşte pensie şi, deşi au o speranţă de viaţă mai mare, pentru femei există o probabilitate mai mare să nu primească pensie.
Una dintre principalele provocări legate de îmbătrânirea populaţiei este schimbarea mentalităţilor, pentru a putea regândi bătrâneţea şi reintegra bătrânii în societate, atât ca sursă de cunoaştere activă, cât şi ca depozitari de experienţe.
Sursa: TOTB.ro
Foto: NewScientist.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu