Hugo Chavez - Foto: EPA
După moartea preşedintelui venezuelean Hugo Chavez, experţii au început să vorbească despre apusul socialismului de tip bolivarian. Moartea liderului „virajului spre stânga” îi poate demoraliza pe susţinătorii lui şi experimentul pe scară largă din America Latină treptat se va încheia.
Boris Martânov, expert al Institutului Americii Latine, consideră că aportul lui Chavez la orientarea spre stânga a continentului este greu de supraestimat.
„Acesta este un „viraj spre stânga” şi el a început cu venirea lui Hugo Chavez la putere în anul 1998. La acest „viraj spre stânga” au început să se alăture şi alte state. Acest lucru a coincis în timp cu dezamăgirea latino-americanilor în privinţa reţetelor neo-liberale pe care le-au primit din belşug la începutul anilor 90. Îndeplinirea acestor reţete a dus la prăbuşirea economiei şi la tensiune socială. În acest context, apariţia unor alternative la schemele neo-liberale a fost destul de firească”.
Trebuie relevat faptul că socialismul lui Chavez nu a fost o copie a modelului socialismului sovietic. El se considera discipol şi urmaş al liderului cubanez Fidel Castro şi era un admirator al eroismului revoluţionar al lui Castro. Tocmai de aceea, el cita deseori cuvintele lui Fidel Castro: „Chavez nu trebuie să creezi o a doua Cuba, trebuie să creezi prima Venezuela”.
Boris Martânov continuă.
„Noţiunea „socialism” are cel mai diferit conţinut. Socialismul din Suedia, socialismul din Venezuela şi socialismul din Cuba – toate sunt lucruri absolut diferite. Eu nu mai vorbesc despre socialismul sovietic. Socialismul edificat de Chavez a fost în mare măsură empiric. Nu a existat o teorie iniţială dată (de exemplu cea marxistă) în baza căreia i se supunea viaţa reală. Chavez a mers de la viaţă la teorie, încercând să o creeze pornind de la realitatea venezueleană. Acest socialism a avut un caracter mai raţional”.
Experţii sunt de părere că probabil o dată cu moartea lui Chavez, perioada de înflorire a socialismului latino-american se va încheia. Problema este în ce ritm. O altă problemă constă şi în faptul că deocamdată nu există un politician, care ar putea să ridice şi să ţină steagul revoluţiei, care a căzut din mâinile lui Chavez.
De altfel, există o opinie larg răspândită că evoluţia viitoare a evenimentelor din America Latină depinde parţial de Havana, care îl susţine pe succesorul oficial al lui Chavez, vicepreşedintele Nicolas Maduro. Dar, acest politician are mult mai puţine posibilităţi pentru a influenţa evoluţia evenimentelor, decât fostul preşedinte, consideră Boris Martânov.
„Desigur, Chavez a lăsat o moştenire foarte puternică. Dar el nu a lăsat un moştenitor – o persoană care să semene cu Chavez măcar în ce priveşte gradul de carismă, caracterul energic, loialitatea faţă de idealurile pe care le-a ales. Deocamdată, un asemenea om nu se întrezăreşte. Poate că el s-a aflat în umbra gigantului (deoarece Chavez poate fi numit astfel). Însă deocamdată el nu este vizibil. Un lucru este clar, după Chavez, American Latină nu va mai fi niciodată aşa cum a fost în timpul lui."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu