Cum arată Cernobilul la peste 30 de ani de la dezastru. Miracolul din zona toxica

După dezastrul nuclear de la Cernobîl din 1986, 116.000 de oameni din zona de excluziune au fost forțați să-și părăsească definitiv casele. De peste 30 de ani, zona zace complet abandonată și puțini sunt cei care au curajul să se aventureze aici. Din cauza toxicității extreme, niciun om nu poate locui în zonă și probabil că nici n-o va face prea curând. Surprinzător, însă, există ființe care prosperă în zonele părăsite.

Datorită absenței omului, populațiile de animale s-au înmulțit considerabil și sunt chiar mai numeroase decât erau acum 30 de ani. Astăzi, zona toxică este tărâmul elanilor, căprioarelor, lupilor, bizonilor și al multor alte specii. Imaginile de mai jos surprind bogata faună care s-a dezvoltat în zona pustiită de dezastrul care a curmat mii de vieți.

Cernobîlul este încă periculos pentru oameni, din cauza nivelului mare de radiații. Studiile care arătau că fauna va avea de suferit de pe urma dezastrului au fost infirmate. Cercetătorii cred însă că animalele sălbatice s-au întors în regiune datorită absenței omului. Astfel, majoritatea animalelor profită de liniștea din regiune:

Populația de lupi este de șapte ori mai mare decât în rezervațiile naturale din apropiere.

Numeroase exemplare de bizon trăiesc lângă Cernobîl.

Mai multe exemplare de urs brun – animal care n-a mai fost văzut aici de secole – au fost identificate în zonă. Cele mai multe sunt, totuși, turmele de bizoni.

Codalbii sunt des întâlniți în zona de excluziune.

Vulpile și vidrele au revenit și ele.

Sursa: Incredibilia

Septembrie - un nou inceput

Septembrie este o lună a începuturilor. Oamenii se întorc din vacanță, copiii încep școala, în multe curente religioase există momente importante care marchează o etapă nouă. Planeta toată se pregătește să își schimbe hainele văratice cu cele de toamnă.

În orice situație ne-am afla, acum parcă avem curaj, spor, dar mai ales o mare dorință de a începe ceva, de a renunța la vechi, de a ne avânta pe alte cărări față de cele abordate până acum.

Sursa: AstroCafe.ro
Foto: OpiniaPaunesti.ro

Adevarul despre mancarea "All Inclusive"

Un fost bucătar de pe litoral face dezvăluiri şocante despre mai multe feluri de mâncare servite la restaurantele unor hoteluri care oferă anumite pachete de vacanţă atractive pentru turişti.

Pachetele de vacanţă "All inclusive" atrag tot mai mulţi români, care trebuie să ştie însă că o mare parte din mâncarea inclusă în mesele din acest pachet este, de cele mai multe ori, refolosită.

Alimentul la care trebuie să fiţi foarte atenţi este carnea. Potrivit unui fost bucătar de pe litoral, este recomandabil să alegeţi o friptură făcută la grătar sau la tavă, şi nu una cu sos.

„În fiecare zi rămâne multă mâncare care nu se aruncă. De exemplu, dacă la cină a fost friptură la tavă şi nu s-a comsumat toată, a doua zi la prânz carnea se refoloseşte. Se spală carnea, după care i se face un sos proaspăt şi se pune din nou la masă. Nu spun că este stricată, dar nu mai este la fel de proaspătă", spune bucătarul. 

El atrage atenţia că turiştii trebuie să se ferească şi de tocătură, precum chiftele, musacaua sau sarmalele, întrucât de multe ori acest tip de carne provine de la masa precedentă. Carnea este apoi tocată şi condimentată.

Bucătarul mai spune că, în cazul peştelui, de multe ori nu este servit soiul trecut în meniu. De exemplu, în loc de şalău, se serveşte pangasius, un peşte tot de culoare albă, dar care este foarte ieftin. Peştele se găteşte pane, astfel, consumatorii nu fac diferenţa.

Bucătarul mai recomandă ca, dacă alegeţi salate, să optaţi pentru una clasică, peste care să puneţi ulei şi oţet, şi nu salate cu maioneză sau cu alte sosuri. El spune că legumele rămase, de exemplu, la micul dejun nu se aruncă.

„La fel şi mezelurile, în special şunca. Nici ouăle fierte sau brânza nu sunt aruncate. Toate sunt tăiate bucăţele şi la prânz sau cină sunt servite pe post de salată cu maioneză sau ale sosuri, care maschează faptul că nu mai sunt la fel de proaspete", dezvăluie acesta.

Nu numai carnea sau legumele, dar şi anumite feluri de desert sunt refolosite, potrivit bucătarului. De exemplu, torturile care rămân de la masa de prânz se taie în bucăţele mici „şi sunt servite la cină pe post de prăjituri cu cremă". Consumatorii ar trebui să evite tot ce este cu cremă, fiindcă aceste produse pot să nu fie proaspete.

Prăjiturile, dar şi sucurile de la "All inclusive" trebuie evitate. Sucurile de la dozator sunt făcute din praf cu apă, nu au nimic natural în ele. La fel şi supele-cremă de ciuperci sau de roşii, care nu sunt făcute din ingrediente naturale, „ci din concentrate şi apoi îngroşată de obicei cu amidon". Este mai bine să alegeţi o ciorbă în care se văd ingredientele.

Sursa: Sputnik

Poezie scrisa de Nicolae Ceausescu

Preocupările culturale ale lui Nicolae Ceaușescu nu sunt povești. Sunt cunoscute relațiile de amiciție pe care le-a avut cu scriitori ai epocii, sprijinul de care au beneficiat oamenii de cultură — dar și libertatea de creației de care s-au bucurat aceștia după 1965.

Ceaușescu a citit în manuscris "Delirul", o carte periculoasă în conjunctura politică de atunci, a povestit în repetate rânduri cunoscutul jurnalist Dumitru Avram, membru al grupului de presă al fostului președinte, iar discuțiile sale cu membrii Uniunii Scriitorilor uimeau — "Ceaușescu nu vorbea aiurea, era pregătit, nu se făcea de râs, chiar avea grijă să fie de folos Uniunii".

Acum câțiva ani, Lavinia Betea, o cercetătoare care a făcut carieră și bani publicând cărți de interviuri cu personalități comuniste și diverse lucrări documentate și ciudat interpretate despre perioada dinainte de 1989, a anunțat descoperirea unei poezii scrisă de Nicolae Ceaușescu.

"Poezia nu e deloc rea, are forță — și, ce să mai vorbim, nu putem avea pretenții de la cineva care scrie așa, din plăcere, când și când — așa cum am avea de la un poet sau scriitor care asta face, prin vocație și profesie", a spus Dumitru Avram.

Poezia, descoperită în manuscris, conține greșeli de ortografie și de punctuație; dar, asemenea erori se găsesc în manuscrisele tuturor scriitorilor, ba chiar și în articolele ziarelor sau revistelor, cu toate că trec pe sub ochii corectorilor:

"De vreii să fii nemuritor
Poete scrie pentru ţară
Vers simplu dar cutezător
În el mândria de popor tresară.

Scrie de daci şi de romani
De munţi de râuri şi câmpii
De muncitori şi de ţărani
De cântecul voios de ciocârlii

Scrie de ce ni drag, de ce iubim
De eşti poet şi de partid să scrii
Prin el în ţară liber azi trăim
Scrie cât mai frumos aşa cum ştii

Să scrii că noi muncim din greu
Că totul nu-i aşa cum vrem
Dar mergem înainte tot mereu
Noi făurim uniţi tot ce avem

În tricolor avem simbol deplin
Albastru cer cu stele şi senin
Galben din holdele bogate aurii
Roşu ca sângele vărsat în bătălii"

Sursa: Sputnik

Cele 5 legi ale Prostiei - de Carlo Cipolla

Carlo M. Cipolla s-a nascut pe 15 august 1922 in Pavia, Italia. El a fost istoric si economist si este autorul eseului "Legile fundamentale ale imbecilității umane", scris în limba engleză.

Carlo Cipolla a argumentat foarte bine natura prostiei. Anii lungi de cercetări l-au ajutat să formuleze cinci legi universale, funcționabile în orice societate. S-a dovedit că prostia în sine e cu mult mai periculoasă decât ne-am obișnuit noi să credem:

1. Prima lege a prostiei – Omul subestimează numărul idioților care-l înconjoară.

Sună ca o banalitate și un snobism șters, dar viața ne dovedește contrariul. Oricât de mult nu ați aprecia pe cineva, vă veți ciocni de următoarea situație: omul care arăta deștept și rational se adeverește a fi un idot nemaiîntâlnit. Proștii apar întotdeauna în cele mai nepotrivite locuri și la cel mai nepotrivit moment, ca să dea toate planurile peste cap.

2. A doua lege a prostiei – Probabilitatea ca un om să fie prost nu depinde de alte calități ale sale.

9 Mai 1945 - Ziua Victoriei

Al doilea război mondial a durat 2174 de zile, a costat 1,5 trilioane de dolari și a ucis peste 50.000.000. de oameni. Asta înseamnă cel puțin 23.000 de morți în fiecare zi sau mai mult de șase oameni morți în fiecare minut pe parcursul a șase ani ce păreau o eternitate [...]

Primul război mondial pălește în fața cifrelor reci și durereoase ale conflictului generat de Hitler. În 1945 jumătate din PIB-ul Marii Britanii se ducea pe război. Germania, asemenea lui Napoleon, dar la o altă scară, parazita economiile aliaților sau cuceriților: România, Norvegia, Țările de Jos, Belgia, Cehoslovacia, Franța, Italia etc. În septembrie 1944 în Germania erau 7.487.000 de muncitori străini, majoritatea constrânși, care locuiau în condiți uneori de neimaginat. Până în 1944 germanii nu știuseră ce sunt acelea restricții de război. Atât de bine acaparaseră economiile altor state. De-abia cu primele bombardamente serioase din ’44 au văzut ce provocaseră la rândul lor în Est și Vest.

Printr-un acord tacit sau pură întâmplare centrele istorice ale unor orașe celebre- Roma, Veneția, Praga, Paris, Oxford- au scăpat. Rotterdam sau Coventry, orașe industriale au fost aproape nimicite. În centrul Londrei, mai ales în zonele sărace din preajma docurilor din East End, cartiere întregi au fost victime ale blitz-ului. 80% din Minsk a fost distrus. Kiev, Varșovia, Le Havre, Caen au suferit bombardamente și din partea nazișilor când le-au cucerit dar și din partea Aliaților când au fost recucerite. 25 de milioane de sovietici au rămas fără case la fel ca 20 de milioane de germani. 500.000 erau doar în Hamburg. Din cele 12.000 de locomotive din Franța lui 1939 doar 2800 mai funcționau. Căile ferate fuseseră aruncate în aer de germani, de Aliați sau de Rezistență. Olandezii mai aveau doar 40% dintre șoselele, canalele și căile ferate.

Urgia a fost însă în Est. Pe occidentali, germanii îi trataseră cu oarecare respect, deși doar ca să îi poată exploata mai bine, iar ocupații le-au întors favorul făcând relativ puține eforturi de a opri mașinăria de război nazistă. În Est și Sud-Est partizanii, în special iugoslavi, greci, ucraineni și mai apoi polonezi, au dus o luptă cruntă, disperată. În URSS 70.000 de sate, 1.700 de orașe, 32.000 de fabrici și 65.0000 de km. de cale ferată au fost distruse în timpul războiului. Iugoslavia a pierdut un sfert din podgorii, jumătate din șeptel, 60% dintre drumurile naționale, trei sferturi dintre pământurile arabile. Polonia, Grecia au avut distrugeri materiale asemănătoare.

Iugoslavia a pierdut 1/8 din populație, URSS 1/11, Grecia 1/14. Contrastul este izbitor cu Vestul: Germania 1/15, Franța 1/77, Marea Britanie 1/125. În URSS numărul femeilor era cu 20 de milioane mai mare decât cel al bărbaților, situație corectată abia după o generație. În mediul rural economia depindea de femei care trebuiau să lucreze fără ajutorul animalelor, în special cai, gospodăriile fiind jefuite de naziști. În unele sate iugoslave nu exista nici măcar un singur bărbat de peste 15 ani, totul datorită acțiunilor de represiune germane. Două treimi din germanii născuți în 1918 nu au supraviețuit războiului. Într-o suburbie berlineză în februarie 1946 erau 181 de bărbați la 1.105 de femei.

În primele trei săptămâni de la intrarea Armatei Roșii în Viena, s-au înregistrat oficial 87.000 de violuri comise de sovietici. Rușii se aflau la capătul unui război lung. Pe calea lor spre inima Reichului ei vazuseră sau chiar simțiseră pe propia piele atrocitățile comise ne naziști. Urma răzbunarea. Contrastul dintre Rusia și Vest fusese dintotdeauna puternic - țarul Alexandru I regreta odinioară că nu-i lăsase pe ruși să vadă Occidentul - și se accentuase pe perioada războiului. În Germania urbanizată, electrificată, cu alimente, haine, magazine, bunuri de consum pe care ei nu le văzuseră vreodată, tinerii din Siberia remarcaseră femei frumoase, aranjate așa cum nu vedeau la ei. În armata sovietică nu existau permisii astfel încât cele mai primare și crude comportamente față de femei au fost dezlănțuite. Stalin, primind rapoarte despre comportamentul soldaților, nu vedea cu ochi răi faptul că un bărbat ”se distrează cu o femeie”, doarece tinerii trecuseră ”prin foc și pară” și acum ”mai șterpeleau și ei un fleac”. În zona germană ocupată de sovietici s-au născut în 1945-1946 între 150.000 și 200.000 de copii rezultați în urma violurilor. La sfârșitul lui 1945 în Berlin existau 53.000 de copii fără familie. În Cehoslovacia erau 49.000 de astfel de orfani, în Olanda 60.000, Polonia 200.000 iar în Iugoslavia cel puțin 300.000 [...]

Sursa: Istorie pe Scurt
Foto: Red Youth UK

Ura scindeaza Romania: experimentul Pitesti, varianta 2017

4.000 de oameni au luat parte sambata, 18 februarie 2017, la un miting pro-guvern, în centrul Piteştiului. Organizatorii, membri importanţi ai PSD Argeş, au spus că a fost doar un exerciţiu şi că ar putea replica la scară mult mai mare un miting la Bucureşti, în care să ceară demisia preşedintelui Iohannis.

Într-o zi care în cultura religioasă a ţării noastre poartă numele de „sâmbăta morţilor“ [...] 4.000 de PSD-işti s-au adunat pentru a striga „Sus Guvernul“, „Jos Preşedintele“. Timp de o oră, centrul Piteştiului a răsunat de cântece patriotice şi de discursuri pline de patos. „Să ne lase în Parlament să ne facem treabă! Să nu ne mai bage la puşcărie unul câte unul!“ a urlat în microfon deputatul Cătălin Rădulescu, condamnat deja definitiv (cu suspendare) pentru fapte de corupţie. S-a strigat „PSD, PSD / România-i roşie/ Glorie!“ şi „Trăiască PSD! Uraaaa!“.  La final s-a făcut o horă mare, românească. „Iohannis nu ştie nici hora!“, a strigat cineva. Când hora s-a spart, argeşenii au plecat acasă vorbind între ei despre: Soros, Iohannis – piromanul şi despre spălaţii pe creier din Piaţa Victoriei.

Nivelul de ură atins în aceste zile între contestatarii şi susţinătorii guvernului reînvie ecouri de tristă amintire. Piteştiul a redevenit, pentru câteva minute, locul în care victimele se transformă în călăi, printr-o falsificare flagrantă a realităţii. Despre victime e vorba în reportajul video de mai jos. 4.000 de victime s-au prins într-o horă a unirii, răspândind în aer un aspru miros de sărăcie, umilinţă şi neputinţă. La final au strigat din nou înfiorătorul cuvânt „Glorie!“.

Urmareste VIDEO la adresa:  http://m.adevarul.ro/news/politica/ura-scindeaza-romania-experimentul-pitesti-varianta-2017-8_58a93bbd5ab6550cb89b827e/index.html

Sursa: Adevarul

Falimentarea Argesului - Lista celor mai mari intreprinderi ale judetului distruse in ultimii 27 de ani

Odată unul dintre cele mai industrializate judeţe ale României, Argeşul se află acum în moarte clinică din punct de vedere economic. Despre privatizările eşuate în Argeş se pot scrie romane. Falimentară și falimentată timp de 27 de ani, dintr-o industrie care mergea cu motoarele turate la maxim, până în 1989, s-a ales praful.

Multe fabrici, adevărate branduri naţionale, au ajuns azi nişte ruine, iar în locul lor au răsărit cartiere imobiliare sau mall-uri. Vândute la preţuri de nimic, cârdăşiile între politicienii argeşeni, de după 1989, şi diverse personaje din mediul de afaceri, licitaţiile trucate sau lipsa de viziune, au dus la ratarea unor privatizări de succes în industria judeţului. Practic, statul a fost înlăturat de la conducerea întreprinderilor, iar noii patroni au profitat de privatizarile “cu cântec” pentru a distruge tot ce înseamna economie. Rezultatele nu au întârziat însă să apară: zeci de mii de locuri de muncă au dispărut, iar Argeşul s-a umplut de şomeri şi pensionari precoce.

Analiza celor mai mari eşecuri industriale ale capitalismului de cumetrie, de după 1989, ilustrează cum nu se poate mai bine genocidul economic pe care l-a traversat Argeşul în ultimii 27 de ani.

Iată lista celor mai mari fabrici din Argeş ajunse la fier vechi în ultimii 25 de ani:

O familie a trait in completa izolare 42 de ani

În 1978, un grup de geologi sovietici aflați într-o misiune în Siberia a descoperit o familie care trăia în taiga de câteva decenii fără ca nimeni să știe de existența lor. Familia Lykov nu mai intrase în contact cu alți oameni de 42 de ani și nici nu știa că existase un Al Doilea Război Mondial. 

Familia Lykov aparținea de o minoritate religioasă, rascolnicii, persecutată în timpul Imperiului Țarist și, după 1918, de regimul bolșevic. În anii '30, după ce fratele lui Karp Lykov a fost ucis de un soldat comunist, el și soția sa, Akulina, și cei doi copii ai lor, Savin și Natalia, au fugit către sălbătica Siberie, unde s-au refugiat într-o zonă complet izolată de civilizație. În cei 42 de ani de izolare, cei doi au mai avut doi copii, născuți și crescuți în taiga, iar așezarea lor a fost descoperită din întâmplare abia în 1978.

100 de intelepciuni despre bani

Așa cum îmi place să spun – motivația vine din acțiune, asa ca m-am gândit să fie un articol care să îndemne la acțiune perseverentă, constantă, relevantă și care să te ducă mai aproape de ceea ce ți-ai propus.

Asadar am zis ca dacă ai nevoie vreodată să te reîntorci la acest post, atunci acesta să fie unul de bază. Să treci cu privirea peste el și să-ți alimenteze focul pentru mult timp din momentul în care îl citești și până se golește rezervorul. Ai nevoie și de puncte de alimentare ca în orice călătorie.

Fie că sunt ale unor mari personalități, fie că sunt ale unor necunoscuți sper să-ți placă și să deschidă pentru tine noi orizonturi: